Arhiva Gorjan

Brâncuși - Gorjan

Destinul lui Constantin Brâncuși, în care viața și opera se contopesc într-o sinteză unică, nu poate fi urmărit și înțeles până la capăt dacă nu se iau în calcul câteva prezențe hotărâtoare din momente de răscruce ale existenței și ale creației sale. Lăsându-i la o parte pe colecționarii săi eficienți și fideli, care i-au asigurat încă de timpuriu o prezență publică semnificativă, fenomenul Brâncuși, în întregul său, este de neconceput fără sprijinul, în circumstanțe diferite, dar hotărâtoare, al Dr. Dimitrie Gerota, în tinerețe, și nu numai, și al lui Marcel Duchamp, de-a lungul întregii sale cariere. Dar prezența unică și providențială în viața profundă și în opera majoră a lui Constantin Brâncuși este aceea a familiei Gorjan, reprezentată prin trei generații, ele însele exemplare: Ion Georgescu-Gorjan, Ștefan Georgescu-Gorjan și Sorana Gorjan. Implicarea efectivă și recurentă a familiei Gorjan în destinul omului și al operei lui Brâncuși nu se oprește, oricât ar părea de paradoxal, la timpul concret și pământean al marelui artist, ci depășește stricta cronologie a vieții acestuia și se prelungește dincolo de istoria imediată. Dacă primul dintre Gorjeni, Ion, l-a sprijinit material, moral și sufletește pe tânărul Brâncuși, cel de-al doilea, Ștefan, i-a fost partener, și coautor, la cel mai temerar proiect artistic de for public al sec. XX, Ansamblul de la Tg. Jiu, creatorul soluției tehnice unice pentru realizarea și susținerea Coloanei fără sfârșit, iar cea de-a treia generație, Sorana Gorjan, s-a dedicat, cu o pasiune enormă și cu un devotament unic, atât posterității lui Brâncuși, operei sale mereu provocatoare, cât și valorificării celei mai prețioase arhive Brâncuși din România, aceea care constituie patrimoniul familiei Gorjan. Aici, în acest patrimoniu, odată cercetat și publicat integral, opera în plină desfășurare a Soranei Gorjan, Brâncuși nu numai că va dezvălui detalii, inaccesibile până acum, ale unei gândiri și ale unei opere exemplare, dar va oferi și imaginea, exemplară și ea, a solidarității umane și a solidarității în creație, aceea care se numește, implicit, Brâncuși - Gorjan. Sau, poate, invers!

- - -

Text de Pavel Șușară

Ion Georgescu-Gorjan

În august 1937 Brâncuși „a contemplat mult timp cu interes cu o privire nostalgică bustul [...] despre care a spus intr-un târziu: - Nu e rău! Parcă-l văd pe Ion așa cum era acum treizeci și-atâți de ani. Îmi aduc aminte cum m-am bucurat când i-am ghicit privirea.“

Despre Ion Georgescu-Gorjan

Ion Georgescu-Gorjan

Gheorghe și Anița Ciobanu se bucurau de venirea pe lume a unui fiu. Actul de naștere – înregistrat în “anul 1869, luna august, ziua 17, ora nouă dimineața” – consemna numele pruncului – “Ciobanu Ioan, de secs bărbătesc, născut alaltăieri în comuna Godinești, la casa părinților săi din strada Ciobănești no 59”. Născut “alaltăieri”, înseamnă la 15 august, în zi de mare praznic.

La vârsta de zece ani, copilul a rămas orfan de ambii părinți. Actele lor de deces, înregistrate în 1879, la 26 ianuarie pentru tată și la 24 iulie pentru mamă, menționau trecerea lor la cele veșnice tot “alaltăieri”.

Fotografie din 1902

Lăsat în grija unei bunici bătrâne, Ion a plecat din Godinești la Craiova, la procopseală. A fost mai întâi ucenic și calfă la un cojocar, apoi băiat de prăvălie la magazinul “La Steaua Colorată”, de pe strada Madona Dudu nr. 23. Ajuns prim-vânzător la acel magazin, a putut să-l ocrotească pe tânărul Costache Brâncuși, sosit la începutul anilor 1890 la bodega-băcănie Zamfirescu, de la nr 19 de pe aceeași stradă. Între cei doi gorjeni cu destine asemănătoare s-a legat o frumoasă prietenie. Ion a fost printre cei care l-au îndemnat pe tânăr să pornească pe un nou drum. L-a găzduit pe Costache, până ce a fost primit la internat, l-a sfătuit și îndrumat, ca un frate mai mare. În măsura posibilităților l-a ajutat și când a plecat la București, la Belle-Arte, fiindu-i chiar procurist.

În 1902, proaspătul absolvent Constantin a fost din nou găzduit de Ion, în locuința din strada Madona Dudu nr 23. În semn de recunoștință, i-a realizat un frumos bust din gips, a cărui perfectă asemănare cu modelul este vizibilă prin compararea cu o fotografie de epocă. Artistul și-a revăzut lucrarea cu ocazia vizitelor în țară, în 1914, 1922 și 1937. Și-a amintit cât s-a bucurat când i-a “ghicit” privirea.

La majorat, în 1890, Ion și-a schimbat numele, din Ciobanu în Georgescu-Gorjan – fiul lui Gheorghe din Gorj. Bustul lui Ion Georgescu-Gorjan, cea mai veche lucrare după model existentă în țară, se află în prezent în sala “Brâncuși” de la Muzeul Național de Artă al României.

Fiul lui Ion, inginerul Ștefan Georgescu-Gorjan, s-a bucurat de încrederea artistului, datorită prieteniei acestuia pentru tatăl său. Ca autor al concepției tehnice a Coloanei fără sfârșit de la Târgu-Jiu, inginerul se va strădui să lase mărturii menite să asigure dăinuirea monumentului.

Ion și Ștefan își dorm somnul de veci la cimitirul Bellu, nu departe de copia minunatei “Rugăciuni” brâncușiene. Ion a trecut în lumea drepților la 12 septembrie 1951, Ștefan la 5 martie 1985.



Ștefan Georgescu-Gorjan

"Nicio jertfă bănească nu e de prisos când e vorba de a pune în mâna unor copii sortiți, mai ales muncii fizice, o carte care să le facă plăcere și care să-i atragă către cuvântul tipărit, către cultură."
(sept 1937, Prefață la cartea Ucenicului mecanic și turnător)

Despre Ștefan Georgescu-Gorjan

Inginerul Ștefan Georgescu–Gorjan a absolvit în 1928 cursurile secției de electromecanică a Școlii Politehnice „Regele Carol II” unde i-au fost profesori Nicolae Vasilescu-Karpen și Dionis Ghermani, iar colegi Ioan Antoniu, Paul Cartianu și Paul Dimo.

Cunoștințele dobândite în anii studenției le-a valorificat plenar în activitatea de inginer-șef la Atelierele Centrale Petroșani și de profesor la „Școala de maeștri minieri și mecanici”. Tot la Petroșani a înființat un aeroclub, pentru care a primit medalia aeronautică.

A desfășurat o activitate de pionierat în domeniul literaturii tehnice de largă adresabilitate, ca autor de cărți destinate cadrelor medii și ca inițiator de colecții tehnice de prestigiu, promovate în editura „Gorjan”. Lucrarea Principii de electrotehnică, elaborată în 1931, a primit premiul „Prof. M. Manoilescu” al Școlii Politehnice în 1933 și s-a bucurat de cinci ediții. Cartea Minunata poveste a electronului (1940) a reprezentat o lectură fascinantă pentru mulți tineri.

Se cuvine relevată contribuția inginerului Gorjan la ridicarea Coloanei Infinite de la Târgu – Jiu, în calitate de autor al concepției tehnice a monumentului și de coordonator al echipei de specialiști care l-au realizat. Monografia sa Am lucrat cu Brâncuși este o lucrare de referință în domeniul brâncușiologiei.

Muzeul Universității POLITEHNICA din București l-a omagiat la centenar pe inginerul care a slujit atât știința cât și arta.

Poți să știi pe cineva dându-i mâna, adică personal, dar fără a-l cunoaște cu adevărat; și invers, fără să-l fi văzut vreodată față în față, să îl simți ca pe un om apropiat și drag, pe care l-ai știut de o viață. În această ultimă situație mă aflu eu față de cel pe care îl omagiem astăzi, la împlinirea unui veac de la naștere, dar și a două decenii de la plecarea Sa dintre noi. Citește textul integral

Dumitru Daba - Constructorul Coloanei Infinitului la Centenar, Ștefan Georgescu Gorjan – așa cum l-am cunoscut)

Sorana Georgescu-Gorjan

"La intrarea în opera lui Brâncuși, ar trebui o răzătoare, să te ștergi pe picioare de toate legendele pe care le-ai auzit despre el."
(Marin Sorescu)

Despre Sorana Georgescu-Gorjan

Sorana Georgescu – Gorjan s-a născut la Petroșani (județul Hunedoara) la 1 martie 1939, în familia inginerului Ștefan Georgescu – Gorjan și a profesoarei de franceză Voichița (născută Duma). A văzut lumina zilei în casa din strada Cloșca nr. 2, în care tatăl său, autorul concepției tehnice a Coloanei Infinite monumentale, îl găzduise în august 1937 pe Constantin Brâncuși. A crescut în cultul marelui sculptor, având de mică în fața ochilor bustul realizat de acesta bunicului, Ion Georgescu – Gorjan.

Familia Gorjan s-a mutat în capitală în anul 1941. În 1945 părinții au achiziționat un apartament pe strada Vasile Lascăr nr. 18, unde au locuit până ce și-au dat obștescul sfârșit (tatăl în 1985, mama în 1999). Sorana Georgescu-Gorjan domiciliază și în prezent tot aici.

A urmat Facultatea de Filologie din Bucureşti (secţia de limbi romanico-germanice, specialitatea limba şi literatura engleză, limba şi literatura română), absolvită în 1962 ca şefă de promoţie pe ţară, cu lucrarea de diplomă “Calc lingvistic din franceză în engleză”.

A fost traducătoare-documentaristă la Institutul Oncologic din Bucureşti (1962-1965); redactor principal la redacţia în limbi străine a Editurii Academiei (1965-1996), coordonator şi apoi şef de redacţie pentru publicaţiile în limbi străine (1977-1996). A redactat peste 40 de publicaţii periodice (între care şi „Revue roumaine d'Histoire de l'Art” ) şi 60 de cărţi (între care „Dicţionarul englez român” şi ”Brancusi in Romania”, a lui Barbu Brezianu). ). S-a pensionat la 1 iulie 1996. A realizat numeroase traduceri din şi în engleză în domeniul beletristicii, istoriei artei, etnografiei, istoriei, publicate de edituri de prestigiu.

Începând cu anul 1991 a publicat numeroase contribuţii la cunoașterea operei brâncușiene, în volume colective, reviste de cultură sau cotidiene, precum și cinci cărți.

A prezentat comunicări la colocvii naționale și internaționale. A elaborat studiul istoric pentru Proiectul de Restaurare a Coloanei (2000). A dat interviuri în presă, la radio și televiziune. A făcut comentariul pentru videofilmul „Constantin Brâncuși, Coloana sau Lecția despre Infinit” (2001). A colaborat la CD-Rom-ul Brâncuși (2006).

S-a îngrijit de publicarea postumă a cărților inginerului Gorjan și de valorificarea arhivei acestuia. A luptat pentru păstrarea integrității Coloanei Infinite și împotriva ideii de clonare a monumentului.



Detaliile arhivei »
Articole din presă

Peste 100 de articole de presă care au rolul de martori în activitatea dinastiei Gorjan …

Publicații științifice

12 publicații științifice care au ca subiect operele lui Constantin Brâncuși și contribuțiile tehnice ale familiei Gorjan …

Despre colecție

Arhiva face parte din colecția personală a doamnei Sorana Georgescu-Gorjan …

Documente oficiale

80 de documente printre care se numără și corespondență personală …

Fotografii

Peste 200 de fotografii de arhivă care imortalizează momente importante din viața celor trei generații …

Ne puteți contacta